Procedura succesorală notarială stabilește, în condițiile legii, cine sunt moștenitorii și ce drepturi are fiecare.
Procedura cuprinde identificarea moștenitorilor și a bunurilor defunctului, verificarea opțiunilor succesorale, audierea martorilor și eliberarea certificatului de moștenitor, atunci când sunt îndeplinite condițiile legale.
Acte necesare
Lista exactă depinde de situația concretă; dacă nu sunteți sigur, întrebați-ne înainte. Lista tipărită are căsuțe, ca să bifați documentele pe măsură ce le pregătiți.
Acte de stare civilă care dovedesc rudenia
- Certificatul de deces
- Certificatul de căsătorie al soțului supraviețuitorsau, după caz, certificatul de deces, sentința ori certificatul de divorț
- Certificatele de naștere și de căsătorie ale celorlalți moștenitori
- Cărțile de identitate ale moștenitorilor
- Testamentulîn original sau în copie legalizată
Actele care atestă averea defunctului
- Pentru imobile: actele de proprietate și de dobândireextras de carte funciară, titlu de proprietate, contract de vânzare-cumpărare, donație, întreținere, sentință civilă, certificat de moștenitor etc.
- Pentru bunuri mobile: actele de proprietatetalonul sau cartea de identitate a autoturismului, extras de cont, certificat de acționar, act de concesiune pentru locul de veci etc.
- Certificat fiscal pe numele defunctuluide la primăria de care aparține fiecare imobil
- Doi martoricare l-au cunoscut pe defunct și pot confirma arborele genealogic al moștenitorilor
- Declarații notariale de acceptare sau de renunțare la succesiune
De reținut
Dacă printre moștenitori sunt minori sau persoane puse sub interdicție, sunt necesare demersuri suplimentare în fața instanței de judecată.
Unde se dezbate succesiunea
Competența teritorială este stabilită de lege și depinde, în principal, de ultimul domiciliu al defunctului. În principiu, succesiunea poate fi dezbătută de orice birou notarial din județul în care defunctul a avut ultimul domiciliu. Dacă ultimul domiciliu a fost în județul Alba, o putem dezbate la biroul nostru din Alba Iulia.
Cum se desfășoară succesiunea, pas cu pas
- Unul dintre moștenitori ne contactează și ne trimite certificatul de deces și actele pe care le are despre bunurile defunctului.
- Deschidem procedura și verificăm în registrele naționale ale notarilor dacă defunctul a lăsat un testament și dacă succesiunea a mai fost deschisă la alt birou.
- Vă comunicăm lista completă de documente: actele de stare civilă care dovedesc rudenia, actele de proprietate și certificatele fiscale pe numele defunctului.
- La data stabilită vin moștenitorii, personal sau prin împuternicit, împreună cu doi martori care l-au cunoscut pe defunct și pot confirma cine sunt moștenitorii.
- Notarul stabilește moștenitorii, cota fiecăruia și bunurile care fac parte din moștenire și eliberează certificatul de moștenitor.
- Pe baza certificatului de moștenitor, moștenitorii sunt înscriși ca proprietari în cartea funciară. Abia apoi pot vinde, dona sau împărți bunurile.
Cine moștenește
Dacă defunctul nu a lăsat testament, moștenitorii sunt stabiliți de lege: soțul supraviețuitor și rudele defunctului, în ordinea prevăzută de Codul civil, începând cu copiii și ceilalți descendenți.
Dacă există testament, defunctul a putut lăsa bunurile și altor persoane, dar numai în limitele prevăzute de lege: soțul, copiii și părinții au dreptul la o parte din moștenire, pe care testamentul nu le-o poate lua.
Acceptarea sau renunțarea la moștenire
Moștenirea se acceptă în termen de 1 an de la data decesului. Un moștenitor care nu vrea să primească moștenirea poate renunța printr-o declarație notarială.
Cine nu acceptă moștenirea în acest termen este considerat, în principiu, că a renunțat la ea. Dacă termenul se apropie, contactați-ne cât mai repede.
Cât durează?
Durata depinde de numărul moștenitorilor, de actele disponibile, de bunuri și de situația lor juridică. În medie, procedura se poate finaliza în 1–2 săptămâni de la prezentarea tuturor actelor.
Care sunt costurile?
Costurile depind de valoarea și natura bunurilor și de situația succesorală. Le calculăm la birou, pe baza actelor.
- Onorariul notarial pentru procedură și certificatul de moștenitor, la care se adaugă TVA de 21%.
- Taxa de carte funciară pentru înscrierea moștenitorilor ca proprietari.
- Impozit de 1% din valoarea imobilelor, numai dacă procedura se finalizează după 2 ani de la deces.
Întrebări frecvente
Costul depinde de valoarea bunurilor din moștenire: onorariul notarial plus TVA, taxa de carte funciară și, dacă au trecut mai mult de 2 ani de la deces, impozitul de 1%. Vă comunicăm suma exactă după ce vedem actele.
Da, printr-o declarație notarială de renunțare, dată în termenul de 1 an de la deces. Renunțarea privește toată moștenirea, nu doar anumite bunuri.
În principiu, moștenitorii defunctului. În anumite condiții prevăzute de lege, o pot cere și alte persoane interesate.
În principiu, la finalizarea procedurii trebuie să fie prezenți toți moștenitorii, personal sau prin împuternicit.
Poate participa printr-un mandatar, pe baza unei procuri întocmite în forma cerută de legea română.
Succesiunea se soluționează după regulile moștenirii legale.
Testamentul este verificat și luat în considerare în procedură, în limitele prevăzute de lege.
Începeți prin a ne spune ce documente aveți. Vă vom indica ce mai este necesar.
Este documentul care constată calitatea de moștenitor și drepturile succesorale stabilite în procedură.
Nu. Ca să dispuneți de un imobil moștenit, trebuie clarificate mai întâi situația succesorală și dreptul de proprietate.
Termenul legal de acceptare este de 1 an de la data decesului. Pentru situația dumneavoastră concretă, vă recomandăm să discutați cu notarul.
Dacă procedura se finalizează în 2 ani de la deschiderea succesiunii, moștenitorii nu datorează impozit pentru transferul imobilelor. După 2 ani de la deces, impozitul este de 1% din valoarea imobilelor din masa succesorală.
Alte întrebări despre programare, plată sau reprezentare găsiți la întrebări frecvente.